Marele Viscol din 1954


In februarie 1954, troienele s-au Inaltat vazand cu ochii, pana la cinci metri, iar viforul a suflat nemilos zile In sir, marcand cea mai aspra iarna din secolul XX. „Vazduhul e un infern, ninge, viscoleste. Strazile sunt infundate, vijelia zguduie peretii!“, scria la 2 februarie, in jurnalul sau, scriitorul bucurestean Pericle Marinescu.

image

Si acesta era doar inceputul „Marelui Viscol” care a incremenit Bucurestiul si intreaga Romanie, la propriu, in prima saptamana din februarie 1954. Troienele au ajuns, in zilele care au urmat, chiar si la 5 metri inaltime in sud-estul tarii.



image

In acele cumplite zile ale inceputului de februarie s-a inregistrat, potrivit Administratiei Nationale de Meteorologie, cel mai puternic viscol din secolul XX. Viforul nu s-a potolit usor si, pana la finalul lunii, avea sa mai loveasca in alte trei reprize, extrem de agresiv.
„Nametii au acoperit strazile, gardurile, au infundat curtile, ba, la unele case au ajuns pana la streasina. Pe strazi abia s-au facut ici – colo partii in forma de transee, in care oamenii dispar cu totul sau nu li se mai vad decat varfurile caciulilor”, nota, in 5 februarie, scriitorul Pericle Marinescu.



image

Tramvaiele treceau prin tuneluri de zapada

In dimineata zilei de 3 feburarie 1954, bucurestenii s-au trezit prizonieri in propriile case. „Ne-am dat seama ca era zapada mare pentru ca inauntru era Intuneric, iar geamurile erau albe. Am Incercat sa iesim, dar nu s-au deschis nici ferestrele, nici usile!”, a descris succint, Dan Antoniu, cercetator istoric in domeniul aeronautic, inceputul „Marelui viscol” care a incremenit Romania, la propriu, sub zapada.



image

Cel mai gros strat de zapada a fost inregistrat la Calarasi: 173 cm, pe 4 februarie. Dar viscolul a troienit zapada pana la 2-5 metri inaltime, in sud-estul si estul tarii. Armata a fost cea care a deszapezit orasele si a asigurat populatiei alimentele de baza.



image

Painea adusa cu sanii trase de cai

Armata s-a mobilizat imediat, carand provizii, intr-o prima faza, cu sanii si cai. Si muncitorii s-au mobilizat, debarasand arterele principale, pentru ca proviziile sa fie aduse cu masinile armatei. Totodata, au fost deblocate sinele de tramvai, pentru ca oamenii, care ieseau din case si de pe strazi prin tuneluri sapate in zapada, sa poate merge la serviciu. Camioanele Armatei adunau zapada si o aruncau in Dambovita. Uzina Grozavesti pompa apa calda, ca sa nu existe pericolul sa se formeze poduri de gheata.



image

Masini strivite sub senilele tancurilor

Constienti ca risca sa moara de foame sau de frig in case, romanii au sapat tunel prin omat, au carat zapada cu carutele pana la Dambovita, pana cand stratul s-a mai netezit. Abia atunci au fost scoase tancurile Armatei, pentru ca prin zapada nebatatorita riscau sa se rastoarne. Unii martori ai Marelui Viscol si-au amintit chiar ca, dupa topirea nametilor, au fost gasite masini acoperite de troiene si care fusesera strivite de senile.
Viscolul din 1954 a fost si un prilej de propaganda comunista pentru presa din acea vreme, utilajele de deszapezire de la Minsk fiind elogiate in ziare: “Cetatenii Capitalei, care in aceste zile lucreaza la deszapezirea strazilor, au privit cu multa admiratie puternicele masini de deszapezit M.A.Z. produse de fabrica de automobile din Minsk”.



image

Viscolul din 1954 in cifre

Durata: 3-5.02.1954 – dealtfel, atunci s-a inregistrat cea mai lunga durata continua a unui viscol in Bucuresti: 48 de ore (pe 3-4.02.1954).

Viteza maxima a vantului in Bucuresti: 126 km/h (pe 4.02.1954, maxima pt. Bucuresti).

Cantitatea maxima de zapada depusa: 115.9 l/m2 in 24 ore la Grivita pe 3.02.1954.

Cel mai gros strat de zapada: 173 cm la Calarasi pe 4.02.1954.

Cele mai mari troiene: 2-5 m in sud-estul si estul tarii.



 
In ce conditii se produc viscole violente?

„Astfel de episoade au loc, de obicei, cand ciclonii mediteraneeni traverseaza Peninsula Balcanica si ajung in vecinatatea teritoriului Romaniei, pe o traiectorie ce trece peste vestul Marii Negre, la est actionand ca un «baraj», un camp de presiune atmosferica inalta”, a declarat dr. Roxana Bojariu, coordonatorul Sectiei de Climatologie de la ANM. Ciclonii mediteraneeni care aduc aer mai cald si mai umed din bazinul mediteraneean se reincarca cu umiditate deasupra Marii Negre si in contact cu aerul mult mai rece de deasupra tarii noastre determina ninsori foarte abundente, insotite de viscole.



image [youtube fVUVJG1vmbA nolink]


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

HTML tags are not allowed.